Erau zile , zilele noastre de vara. Diminetile somnoroase petrecute la cefeneaua de sub bloc cu briose si ciocolata frantuzeasca. Faceam cafea, aprindeam tigari si vorbeam ore in sir in balconul tau minuscul. Nu fumam deobicei , si nici tu nu aveai un obicei din a bea cafea .Imi placea sa fumam din aceasi tigara . Poate pentru ca nu faceam lucrul asta cu nimeni altcineva. Nu m-am intrebat niciodata de ce nu imi amintesc ziua cand te-am vazut intaia oara ; cum nu m-am intrebat nici de ce te cunosc mai bine decat pe mine insumi. Era placut sa-ti ating obrazul proaspat, palid, curat, de parca nu primise niciodata nici macar o palma.
Erau verile pline de fosnet de tei si de soare imprastiat pe alei.
Erau verile noastre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu